Marele Zid Chinezesc a fost desemnata drept prima minune a lumii moderne tot dint-o serie de sapte, ca si cele antice.
Marele Zid Chinezesc este o constructie strategica de mii de kilometri lungime, cu rol de aparare. Zidul a fost construit cu scopul de aparare a granitei imperiului chinez contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o constructie gigantica considerata dupa volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime controversata, dupa datele mai recente ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul principal avand 2 400 km lungime. Zidul a fost construit dupa un sistem care leaga intre ele mai multe fragmente de varstadiferita. Lungimea zidului declarata de China se considera exagerata, la 10 000 de unitati Li de lungime, se considera in calcul 1 Li = 575,5 m ceea ce ar corespunde cu cca. 5.755 km.
Prima portiune a zidului a fost construita probabil in a doua jumatate a secolului V i.Hr. in timpul dezbinarii Imperiului chinez cu scop de aparare impotriva nomazilor din nord.
In anul 214 i.Hr, imparatul Qin Shi Huangdi permite sa se construiasca prima parte a zidului de la fluviul Galben ca aparare fata de poporul nomad Xiongnu. Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se intinde si in vai, zidul acesta era construit numai pe crestele muntilor. Din lipsa de argila s-a folosit la constructia zidului numai piatra asezata pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu recladit, atingand în timpul dinastiei Ming lungimea maxima.
In anul 1493 a inceput imparatul Hongzhi constructia zidului dinastiei Ming care servea ca aparare contra mongolilor si pentru o supraveghere mai buna a drumurilor comerciale, ca portiunea centrala a drumului matasii, pe crestele muntilor incepandu-se o constructie deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatra de calcar arsa amestecat cu amidonul din orez. La constructia interioara a zidului se folosea un amestec de argila nisip si piatra cioplita.
Grosimea zidului este foarte diferita, astfel de exemplu in regiunea Peking, zidul are o grosime intre 4 si 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de cateva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m inaltime cu rolul de observare, transmitere de semnale si depozit de arme. Se apreciaza ca ar fi existat circa 25.000 de asemenea turnuri integrate in zid si 15.000 de turnuri pentru semnalizare care faceau legatura cu capitala situata langa Kashgar. Codul de semnale era simplu, daca se observa agresorul se facea foc in turn.
Constructie gigantica a lumii antice, Marele Zid Chinezesc masoara 10.000 de kilometri lungime, fiind si astazi “cel mai lung zid de pe Terra”. Nu se stie cu exactitate care din formatiunile statale chineze a hoatarat inconjurarea teritoriului sau cu valuri de pamant si piatra.
Pentru a-si proteja statul pe care il unificase, primul împărat al Chinei, Qin porunceste sa fie legate intre ele fortificatii cladite de predecesorii sai. Astfel va inainta atat spre est cat si spre vest, pe o lungime totala de circa 5.000 kilometri, realizand cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. In timpul urmatoarei dinastii, Han, zidul a fost din nou prelungit spre est si spre vest pana la o lungime de 10.000 kilometri lungime.
Suferind stricaciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid Chinezesc a fost refacut pe circa 6.400 kilometri in timpul dinastiei Ming, dinastie ce a fixat si capitala statului la Beijing, ramasa si pana azi.
Serpuind pe crestele muntilor si ale dealurilor, dar si prin vaile adanci, zidul, prevazut din loc in loc cu forturi cu aspect paralelipipedic si turnuri inalte de apărare, are o inaltime de 8 metri si o latime de 6,5 metri. Pavat cu piatra, era folosit ca sosea strategica, dar si ca drum comercial.
Lasat in paragina incepand cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protectie guvernamentala din 1952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mica portiune din zid a fost reabilitata si accesibila turistilor.
