Colosseumul – Cele sapte minuni ale lumii moderne
Colosseumul este un monument turistic din Roma si reprezinta cea de-a cincea minune a lumii moderne. Este probabil cea mai impresionanta cladire-ruina a Imperiului Roman. Cunoscut initial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare constructie a vremurilor sale si astazi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.
Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior intre doua dealuri, Colosseumul este o structura autonoma, in intregime construita. Planul sau este eliptic, avand 189 m lungime si 156 m latime, aria sa fiind de 6 ha. Inaltimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar masoara 545 m. Arena centrala este ovala, avand 86 m lungime si 156 m lățime, inconjurată de un zid de 4,5 m inalțime, care se ridica pana la nivelul primelor randuri pentru spectatori.
Se estimeaza ca zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube insemnate in decursul veacurilor, prin prabusirea unor parti mari, in urma unor cutremure. S-a pastrat partea de nord a zidului de incinta. In secolul XIX au fost adaugate la extremitatile sale rampe de caramida pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.
Partea pastrata a zidului exterior al fatadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, avand deasupra o platforma pe care se inalțtta un atic foarte inalt, prevazut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt incadrate de semi-coloane dorice, ionice si corintice, in timp ce aticul este impodobit cu pilastri corintici. Fiecare arc de la al doilea si al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentand divinitati si alte personaje ale mitologiei greco-romane.
In jurul partii de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse in corbel. Acestea sustineau un acoperis mare retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arsita soarelui sau de ploaie. Era o panza foarte mare, sustinuta de o plasa din franghii, cu o gaura in mijloc. Acoperea doua treimi din arena, in panta catre centru, pentru a capta vantul si a-l dirija către spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari inrolati in acest scop la sediul marinei din Misenum.
Capacitatea enorma a Colosseumului necesita un sistem de acces si de evacuare eficient, pentru care arhitectii au conceput solutii similare celor care exista la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrari, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rand. Fiecare intrare era numerotata, precum si fiecare scara. Nordul intrarii principale era rezervat imparatului si apropiatilor sai, pe cand celelalte trei intrari axiale erau destinate elitei.
Spectatorii primeau bilete sub forma de bucati de ceramica, pe care erau indicate prin numere sectiunea si randul. Ajungeau la locurile lor prin vomitoria care dadeau in tribuna. La sfarsitul jocurilor sau in caz de urgenta, evacuarea se putea face in cateva minute.
Colosseumul ar putea gazdui 87.000 de oameni, cu toate ca estimarile moderne pun cifra la aproximativ 50.000. Ei au fost asezati intr-un aranjament pe niveluri, care reflecta natura rigida stratificata a societatii romane. Cutii speciale erau puse la nord si sud pentru imparat si Virginele Vestal, oferind cele mai bune puncte de vedere ale arenei.
Acest articol a fost vizualizat de 737 persoane



