Preview Referat Viata si activitatea lui Tudor Arghezi

“Va pizmuiesc omenirii ramase dupa mine, ca o sa ascultati vantul, pe care nu-l voi mai auzi, ca veti calca pamantul, pe care eu nu-l voi mai calca, ca veti sorbi lumina, care pe mine nu ma va mai atinge, ca veti auzi fulgerele, apele, cantecul vantului, suspinul oamenilor, soapte si mireazma porumbului, parfumul pamantului, care va fi numai al vostru…Voi veti urma sa auziti nechezul hergheliei. Veti vedea zburand vulturii, mierlele. O sa vedeti fugind caprioarele. Nu mai trageti in ele cu sageata. E pacat!
Si puneti sa ma pazeasca Grivei.”
La sfarsitul acestei tablete, trimisa spre publicare revistei “Contemporanul”, Tudor Arghezi a notat data-30 iunie 1967; iulie avea sa fie ultima sa luna de viata.
Slabit de ani si de boala, poetul lasa mostenire oamenilor tot ceea ce pretuise mai mult, natura frematand de seve, si-i indemna, in cuvinte de o emotionanta simplitate, sa se bucure de frumusetea lumii si s-o ocroteasca:
“O sa vedeti fugind caprioare. Nu mai trageti in ele cu sageata. E pacat!’’
Doua saptamani mai tarziu, Arghezi se stangea si avea sa fie inmormantat nu intr-un cimitir, ci in gradina casei sale, pazit asa cum isi dorise, de Grivei.

Pentru a downloada referatul sau comentariul da click pe imaginea alaturata (imaginea cu download)

Acest articol a fost vizualizat de 786 persoane